Rezervatiile naturale ale Romaniei- comori nationale

Putini sunt cei care constientizeaza valoarea de neegalat pe care o prezinta in tara noastra flora si fauna din rezervatiile naturale. Peisaje de o frumusete deosebita si nebanuita pot fi intalnite in multe locuri din tara. Potentialul turistic al Romaniei este enorm, greu de egalat in Europa, dar cu toate acestea managementul prost, coruptia si nesabuinta pun piedici serioase dezvoltarii turismului sau chiar distrug comoara nationala pe care o reprezinta natura prin varietatea si bogatiile sale. 

Romania are multe bogatii si frumuseti naturale si nu ar trebui sa mai amintesc eu aici de aceste lucruri, din moment ce sentimentul dragostei de tara ar trebui sa dainuie in pieptul fiecarui roman. Strainii care ne-au vizitat tara au comparat frumusetea muntilor nostri cu cei ai Elvetiei si nu putini dintre ei au recunoscut ca ceea ce au vazut la noi este mult mai grandios decat ceea ce au vazut in Elvetia (Diferentele fiind totusi in favoarea Elvetiei, datorita curateniei si nivelului de civilitatie pe care il poti intalni acolo).

Unul dintre sustinatorii pastrarii valorilor naturale ale patriei noastre este chiar printul Charles de Wells, a carui prezenta poate fi intalnita uneori in satul Saschiz, din Mures.

Popasurile si plimbarile prin rezervatiile naturale din Romania vor constitui o experienta unica si de neuitat pentru orice turist, care va avea prilejul sa admire exemplare exceptionale de animale si plante, unele dintre acestea unicat in lume si va trai momente de emotii intense si mari bucurii in fata unor peisaje mirifice si incantatoare.

Rezervatiile din tara depasesc la numaratoare cifra de 300, intinzandu-se pe suprafete foarte intinse. Astfel ca putem vorbi de rezervatii forestiere, zoologice, mixte, botanice, speologice, geomorfologice etc. In rezervatiile mixte sunt incluse si parcurile naturale nationale.
Voi prezenta mai jos cateva din rezervatiile naturale ce trebuiesc neaparat vizitate:

Rezervatia biosferei Delta Dunarii, in suprafata de 580.000 ha. Aici, in padurile Letea si Caraorman, se afla stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus pendunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Plopus nigra), frasinul (Fraxinus angustifolia), frasinul pufos (Fraxinus pallisae), carcelul (Ephedra distachia), colilia (Stipa pulcherrima), precum si arbusti si liane ca vita salbatica(Vitis silvestris), periploca (Periploca graeca), curpenul (Clematis vitalba).

Tot in aceste paduri isi au cuibul silviile, mierlele, ciocãnitorile, mãcãleandrul, pitigoiul, graurul, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar, fazanul (Phasianus colchicus), potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). 



In padurea Letea se afla adevarate herghelii de cai salbatici, unice in Europa. Numerosi artisti sunt interesati de caii salbatici din padurea Letea. Pe seama peisajelor din Letea au fost realizate numeroase imagini si videoclipuri deosebit de frumoase si fermecatoare.

Fauna acvatica din Delta Dunarii este reprezentata de 3400 de specii, respectiv 98% din fauna acvatica a Europei. Delta Dunarii este renumita prin diversitatea speciilor de pasari acvatice cum ar fi Lebada de vara (Cygnus olor), Lebada de iarna (Cygnus cygnus), cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide, starci, lopãtari, tigãnusi, rate, gaste, pescãrusi, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, avoazete, cocantorsi, chirighite, chire. 

Cea mai mare colonie de pelicani din Europa se afla in zona Rosca-Buhaiova unde nu veti putea patrunde prea usor, decat pe baza unor autorizatii speciale.

In ce priveste vegetatia Deltei Dunarii pe langa coloanele interminabile de salcii si stufaris trebuie amintite si plante ca sageata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus), buzduganul (Sparganium ramosum), rogozul (Carex pseudocyperus), jalesul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa), dragaica (Galiun palustre), nasturelul-de-balta (Roripa amphibia), nasturelul obisnuit (Roripa austriaca), ochii pasaruici (Myosotis palustris), troscotul (Polygonum pernicaria), galbasoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) si zaloaga (Salix cinerea), precum si cateva plante carnivore Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris), Aldrovada.

Aici traiesc mamifere rare cum sunt nurca europeana (Mustela lutreola), vidra (Lutra lutra) si pisica salbatica (Felis silvestris), precum si reptile cum ar fi sarpele rau ( Dolichophis caspius), vipera de stepa (Vipera ursinii), balaurul dobrogean (Elaphe sauromates). Pe langa animalele specifice Deltei Dunarii traieste si enotul.

In ce priveste pestii trebuie mentionati sturionii si scrumbiile. In Delta Dunarii se poate pescui, insa prin lege nu se poate campa oriunde ci doar in zone special amenajate.

Locuri unde se ofera popasuri sau cazare in pensiuni cu servicii incluse sunt in satele pescaresti cum ar fi Pardina, Chilia Veche, Maliuc, Murighiol, Dunavatu de Jos, Caraorman, etc. 
In aceste sate exista si o diversitate etnica si culturala, respectiv aici traiesc in armonie rusii lipoveni, ucraineni si romani. Cei care au trecut prin aceste sate pescaresti nu pot sa nu-si aminteasca de ciorba de peste delicioasa preparata dupa retete perfectionate, pastrate si transmise din generatie in generatie.




Parcul national Retezat se intinde pe 20100 ha, in judetul Hunedoara si a fost infiintat inca din anul 1935. Altitudinea ajunge si pana la 2500 m. Muntii Retezat sunt situati in Carpatii Meridionali si sunt delimitati la nord si est de Raul Mare si la sud de Jiul de Vest. De asemenea este incadrat intre doua depresiuni renumite, respectiv Hateg si Petrosani. In vecinatatea Muntilor Retezat se inalta la sud Muntii Valcan, la vest Muntii Tarcu si la sud-vest Muntii Godeanu.

Aici se gasesc peste 80 de lacuri glaciare si un relief de creste, varfuri, circuri si vai glaciare. Lacul Bucura masoara 9 ha fiind cel mai mare lac glaciar din Romania. Tot aici se afla lacul Zanoaga, cel mai adanc lac glaciar din tara, 29 m.

Din cele mai importante specii de plante trebuie sa le mentionez pe cele din genul Heracium (dacicum, chloribracteatum, amoenanthes, borzae).

Pe langa plante endemice ocrotite de lege, se afla si o fauna animala variata cum ar fi ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), cocosul de munte (Tetrao urogallus rudolfi), acvila de munte (acvila chrysaetos), cateva specii de marmota, pisica salbatica, lupul si rasul iar in ape pastravul (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallua thymallus).

Exista o zona in Parcul national Retezat unde doar pe baza unei legitimatii speciale se poate face accesul, fiind interzisa patrunderea. In aceasta zona cei care patrund sunt doar cercetatorii si oamenii de stiinta. In celelalte zone ale parcului restrictivitatile sunt mai blande insa nu sunt permise vanatoarea, pescuitul sau camparea cu cortul.

Pentru a vizita Parcul National Retezat trebuie achitata o taxa de o valoare nesemnificativa.

Nu se permite patrunderea cu mijloacele de transport mecanizate. De altfel administratia parcului respinge orice proiect in ce priveste construirea unei telecabine sau telescaun, iar deplasarile prin parc se fac doar cu propriile picioare.
Traseul cel mai renumit prin privelistea fermecatoare pe care o ofera este cel dintre Bucura si Zanoaga.



Parcul Natural Bucegi se intinde pe o suprafata de 32600 ha pe teritoriul judetul Brasov, Prahova, Dambovita. Aproximativ jumatate din suprafata parcului se afla pe teritoriul judetului Dambovita.

In Rezervatiile din Bucegi, se pot gasi multe plante si flori endemice cum ar fi galbinele de munte (Ranunculus carpaticus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), vulturica (Hieracium pilosella), precum si plante rare sau unicat cum ar fi tisa (Taxus baccata), liliac salbatic (Syringa vulgaris), sangele voinicului (Nigrittela nigra si N. rubra), obsiga alpina de Bucegi (Bromus barcensis), ciocul berzii (caroli principis), ghintura galbena (Gentiana lutea), sparceta transilvaneana (Onobrychis transsilvanica).

Fauna cuprinde lupul (canis lupus), ursul, capra neagra, mistretul, capriorul, rasul(Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), vulturul sur (Gyps fulvus), cocosul de munte, acvila de munte, diferite reptile iar in ape pastravul si mai multe nevertebrate rare.

Rezervatia principala este situata pe creasta muntilor Bucegi in forma de potcoava si se desfasoara pe circa 6696 ha.
Peisajele Bucegilor cuprind abrupturi, custuri, poduri interfluviale, vai glaciare, circuri, chei precum si multe alte forme de relief rezultate din actiunea apelor curgatoare.

Zonele cele mai atractive in ce priveste peisajele sunt Canionul Horoabei, Cheile Ursilor, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, Cheile Orzei, Pestera Ratei, Pestera Ialomitei, claile din Lespezi. Aici se afla unul dintre cele mai inalte varfuri din Romania, respectiv Vf. Omu, 2505m. Tot aici se afla Sfinxul si Babele, precum si alte stanci cu forme ciudate. 

In judetul Dambovita se poate poposi la renumitele cabane Padina, Zanoaga, Bolboci, Scropoasa, precum si la Hotelul Pestera unde, pe langa cazare, se ofera diferite servicii cum ar fi restaurante, baruri, sali de petreceri, de agrement etc.

Muzeul Rezervatiei Naturale Bucegi poate fi gasit in Parcul Dimitrie Ghica din Sinaia. Aici veti face cunostinta cu diverse exponate, fiind un punct de atractie atat pentru cunoscatorii speciilor ce fac parte din fauna si flora nationala cat si pentru cei care doar vor sa-si satisfaca curiozitatea. Tot la Sinaia, in zona Pelesului puteti admira arbori seculari de brad monumentali cu o inaltime de pana la 50 m si cu diametre impresionante.



Rezervatia Pietrosu Mare din Muntii Rodnei, se intinde pe o suprafata de 2700 ha si este situata in partea de nord a muntilor Rodnei. Flora cuprinde: zambru (Pinus cembra), gusa porumbelului (Heracleum carpaticum), ghintura galbena, floarea de colt, clopotelul (Campanula carpatica), soparlita (Veronica baumgartenii), paiusul (Festuca porcii). In ce priveste fauna aici gasim: ursul brun, cerbul, rasul, acvila de munte, capra neagra, cocosul de munte, jderul de copac (Martes martes).

Unul dintre cele mai inalte varfuri din Romania este varful Pietrosu Mare din Masivul Pietrosu Rodnei cu o inaltime de 2303 metri. In zona rezervatiei se pot remarca varfurile Piatra Alba (2061 m), Gropi (2063 m), Buhaescu Mic (2199 m), Buhaescu Mare (2221 m).

Zone cu un relief glaciar impresionant sunt circurile glaciare Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Zanoaga Iezerului, Gropi, Buhaescu, Rebra.

Principalele lacuri glaciare din Masivul Pietrosu Rodnei sunt: Buhaescu I, Buhaesu II, Buhaescu III, Buhaescu IV, Iezerul Pietrosului.




Rezervatia Piatra Craiului, in suprafata de 9800 ha (din care 4879 ha cu regim de conservare special), ocupa o mare parte din Masivul Piatra Craiului situat in nord-estul Carpatilor Meridionali. Masivul Piatra Craiului este inconjurat de Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii Bucegi, Muntii Leaota.
Cele mai inalte varfuri din Masivul Piatra Craiului sunt Vf.Țimbalul Mare, 2177m, Vf. Ascutit 2150m, Vf. Padina Popii 2025m Vf. Caldarii Ocolite, 2202m, Vf. Sbirii, 2220m si Vf. La Om (Vf. Piscul Baciului), 2237 m.

Aici poate fi intalnita planta unicat in lume, respectiv garofita Pietrei Craiului (dianthus calizonius), precum si plante cum ar fi paiusul (Festuca saxatilis), mixandra de stanca (Erysimum transsilvanicum), bulbucii (Trolius europaeus), tulichina (Daphne cneorum), ghintura galbena (Gentiana lutea), tisa (Taxus baccata), angelica (Angelica arhangelica), sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra), iedera alba (Daphne blagayana), macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), linarita (Linaria alpina), bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum).

Trebuie mentionat faptul ca zona Piatra Craiului este renumita si prin numarul mare de specii rare sau endemice de fluturi, dintre care amintim Pieris bryoniae, Apamea zeta sandorokovacsi, Psodos coracinus dioszeghy, Erebia pronoe.

Fauna cuprinde specii de animale cum ar fi capra neagra(Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistretul, ursul carpatin, rasul, vulpea, lupul, veverita.

Localitati importante din punct de vedere turistic in zona Parcului Pietrei Craiului sunt orasul Zarnesti, comunele Dambovicioara, Rucar, Moieciu si satul Sirnea (comuna Fundata).

Masivul si zonele din localitatile inconjuratoare sunt presarate cu cabane si refugii. Cabanele ofera conditii diferite de cazare, mai mult sau mai putin acceptabile, pentru turistii veniti la odihna alaturi de un cadru natural de o frumusete deosebita.





Parcul National Calimani ocupa o suprafata totala de 24.000 ha din Muntii Calimani.
Calimanii sunt situati in sud-vestul judetului Suceava, formand un „zid natural” intre Transilvania si Moldova. Ei reprezinta cel mai mare complex vulcanic din Muntii Carpati, ce ocupa o suprafata de 2000 km patrati.

Vegetatia cuprinde raritati si endemisme cum ar fi zambru (Pinus cembra), tisa, laricea (Larix decidua), ghintura (Gentiana punctata), bujor de munte (Rhododendron kotschyi Simonkai syn. Rh. myrtifolium), garofita (Dianthus gelidus si Dianthus tenuifolius). De asemenea, aici se afla suprafete largi acoperite de jneapan si molid.

In ce priveste fauna din Muntii Calimani trebuie mentionat faptul ca aici exista populatii importante de ras, urs si lup.

Cele mai inalte varfuri din Muntii Caliman sunt varful Pietrosul Calimanilor, 2.100 m, varful Caliman Izvor, 2032 m, varful Retitis, 2021 m, varful Calimanul Cerbului, 2013m si varful Bistricior, 1990 m.

Parcul National Calimani se imparte in Rezervatia geologica 12 Apostoli, Rezervatia Lacul Iezer, Rezervatia Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra. 

Si aici se afla mai multe stanci de lava cu forme zoomorfe si antropomorfe, modelate de natura in decursul timpului cum ar fi cele denumite Mosul, Maresalul, Nefertiti, Gusterul, Godzila, Ramses, Camila, Dragonii, etc. O mare atractie pentru turisti este Cascada Tihu cu o cadere de aproximativ 8 m.




Parcul National Ceahlau ocupa o suprafata de 7700 ha din Muntii Ceahlau, aproximativ 27% din suprafata acestora. Ceahlaul este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali. Este incadrat de 6 vai respectiv de valea Bicazului la sud, valea Bistricioarei la nord, valea Bistritei la est si vaile Bistrei, Pinticului si Jidanului la vest. Cele mai inalte varfuri sunt Vf. Toaca, 1904 m si Vf. Ocolasul Mare,1907 m.

Flora endemica cuprinde barba imparatului (Dianthus spicuifolius), vulturica (Hieracium pilosella). Tot aici poate fi intalnit arborele rasinos zada (Larix decidua).

Parcul National Ceahlau este cea mai tanara dintre rezervatiile Romaniei si cuprinde: Rezervatia stiintifica Ocolasul Mare (rezervatie naturala cu regim strict de protejare), Rezervatia naturala botanica Polita cu Crini (rezervatie naturala destinata cercetarii stiintifice), Cascada Duruitoarea (monument natural, zona protejata pentru conservare), Avenul Mare (monument natural, zona protejata pentru conservare). 

De asemenea, mai exista o arie cu regim de protectie speciala avifaunistica ce depaseste limitele Parcului. Locuri atractive sunt zonele denumite Polita cu crini, Piatra cu apa si Valea Bistritei.

Rezervatiile Lacu Rosu si Cheile Bicazului, in suprafata totala de 3179 ha sunt situate in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali. La Sud se afla Muntii Hasmasu Mare iar la Nord Muntii Ceahlau.

Lacul Rosu este un baraj natural situat la o altitudine de 980 m, langa Cheile Bicazului, intr-o mica depresiune montana. Clima de aici este una placuta de tip subalpin.

In preajma lacului se afla statiunea Lacul Rosu, de unde se poate pleca pe mai multe trasee turistice, respectiv: Varful Suhardu Mare, Varful Ucigasu,Varful Suhardu Mic, Cheile Bicazului, Circuitul Lacului Rosu.

Cheile Bicazului sunt in aval de Lacul Rosu. Daca vei ajunge aici vei fi furat de frumusetea acestor locuri. Vei fi vrajit de o frumusete de o amploare impresionanta, pe care doar natura o poate crea. Peisaje salbatice impresionante, forme de relief diversificate, drumuri in serpentine, pesteri si avene sapate in calcar, cascade, arbori impresionanti, adevarate covoare de flori si plante nemaiintalnite, toate acestea vor face o amintire de neuitat pentru privitor.

Flora este una specifica calcarelor, cu plante rare cum ar fi cetina cu negi (Juniperus sabina), tisa, coada iepurelui (Sesleria coerulans) si alte specii cum ar fi firuta(Poa rehmanni), vulturica de la Pojorata (Hieracium pojoritense), priboi (Geranium macrorrhizum), colilia (Stipa pennata), rogoz marunt (Carex humilis).

In Cheile Bicazului principalele atractii turistice sunt: statiunea Lacu Rosu, Avenul Licas, Piatra Singuratica, Pestera tunel, Rezervatia CheileSugaului, Cheile Laposului, Piatra Altarului, Cheile Bicajelului, Cheile Cupasului, Varful Hasmasu Mare, Pestera Munticelu.

In acest colt de rai te asteapta o puzderie de pensiuni si cabane turistice care mai de care mai atragatoare, cu servicii din cele mai diversificate de unde se poate pleca pe trasee montane, destul de numeroase.




Parcul national Cozia cu o suprafata de 21400 ha, din care 5500 ha destinate cercetarii stiintifice este situat in Masivul Cozia, de o parte si de alta a Oltulului, pe teritoriul administrativ al judetului Valcea. In imediata sa vecinatate se afla complexul balneoclimateric Calimanesti-Caciulata. Inaltimea maxima a masivului Cozia este data de virful Cozia (Ciuha Neamtului), 1668 m.

Tot in judetul Valcea se afla Masivul Buila Vanturarita din care face parte Parcul national Buila Vanturarita in suprafata de circa 4500 ha fiind situat pe teritoriul localitatilor Costesti, Barbatesti si Olanesti.

Vegetatia cuprinde albumita, bibilica (Fritillaria montana), carpenul (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggzgria), amareala, omagul, albastrita (Centaurea degeniana), firuta, barba imparatului, stinjenelul unguresc(iris hungarica), luceafarul, mesteacanul, carbunele de munte , rusulita, clopoteii de stinca, unghia ciutei, creasta cocosului.

Fauna cuprinde dintre mamifere jderul de copac, pisica salbatica, risul, lupul, caprioara, cerbul, mistretul, iar dintre pasari alunarul, gaita, bufnita mare, cotofana, cinteza, precum si alte vietuitoare cum ar fi vipera cu corn, lacusta italiana, scorpionul carpatic, ortopterele, miriapodele.

In zona se afla si pot fi vizitate numeroase grote cum ar fi „Grota Haiducului", „Grota Ursilor”, „Pestera din Cale", „Pestera Arnautilor”, „Pestera Caprelor”, „Pestera Clopot”, „Pestera cu Lac”, „Pestera cu Perle”, „Pestera Munteanu -Murgoci”, „Pestera Liliecilor”, „Pestera Pogoadelor”, „Pestera Rac” si „Pestera Valea Bistrita”.

De asemenea, pe Valea Gardului poate fi admirata cascada „Gardului" sau cascada in trepte de pe paraul Bulzului denumita „De sub incuietori", ori cascada „Patestiului" situata pe paraul Patesti.

Numeroase forme antropomorfe sau zoomorfe pot fi intalnite in rezervatia Cozia sub denumirile de „Dochia fara cojoace", „Baba Coziei", „Sfinxul Coziei", „Ciobanasul", „Haiducul", „Ursul", „Tatarul", „Animale preistorice", „Capul dintre brazi", „inteleptii" precum si portaluri ori coloanele de piatra create prin actiunea apei asupra rocilor, cum ar fi „Acul Pustnicului din Salbaticu", „Poarta Stanisoarei", „Poarta omului", „Poarta Mioarelor", „Poarta Vulturilor", „Virful Bulzu",„Turnul lui Tepes" etc

Cele mai frumoase chei din Muntii Cozia sunt Cheile Rosiei, Cheile Ciuhei Mari si Cheile Bulzului.



Rezervatiile Cheile Nerei – Beusnita, cuprinde 36758 ha, este situata in sudul muntilor Anina, apartinand de administratia judetului Caras-Severin. Rezervatia Cheile Nerei – Beusnita se remarca prin formatiuni carstice spectaculoase. Privelistea te incanta cu ape repezi, cristaline, ce se revarsa in cascade peste stancile abrupte.

Aici poate fi intalnit fagul balcanic (Fagus moesiaca), alunul turcesc (Corylus colurna), liliacul, scumpia, mojdreanu, otetarul, carpinita (Iris gurtleri), cornul, scaiul (Cardus fissurae). 

O fauna bogata si atractiva se poate intalni si in pesterile si apele Nerei. Raul este un mediu prielnic de dezvoltare pentru clean, mreana, lipan, pastrav si un monument prin unicitatea sa, pestele denumit fasa mare. Este interzis pescuitul in rezervatie.

In serile de vara, in poieni, poate fi admirat dansul licuricilor. Pe stanci si in crapaturi traieste scorpionul. Tot aici vietuiesc reptile ca soparla, vipera cu corn, gusterul verde etc.

Fauna rezervatiei cuprinde animale cum ar fi bursucul, ursul carpatin, caprioara, ursul, mistretul, vidra, jderul de stanca si cel de copac(Martes martes). 
Vanatoarea este interzisa.

Parcul poate fi vizitat in orice anotimp. Zonele cele mai importante fiind Cheile Nerei, Lacul Dracului, Lacul Ochiul Bei, precum si numeroase pesteri si cascade.



Sfaturi pentru aventurieri.
Inainte de a incepe o aventura trebuie sa stim sa nu renuntam la cei sapte ani de acasa, chiar daca suntem in salbaticie alaturi de o puzderie de lighioane fara nici un strop de cultura in ele. Sa nu renuntam la sentimentul de omenie si sa respectam natura.

Majoritatea romanilor au insa o adevarata traditie ca in weekend –urile insorite sa se adune cu mic cu mare, cu catel si purcel, pentru a iesi la iarba verde, aducandu-si totodata nelipsitele gratare cu mici si muzica de cea mai proasta calitate, contaminand locurile din jur cu o multime de deseuri dezagreabile pe care nu ti le-ai dori sa le vezi si care vor rezista in acel loc inca multi ani.

Pe teritoriul Parcurilor Naturale Nationale exista in acest sens unele reglementari legale care cuprind:

- interzicerea distrugerii, degradarii sau colectarii fara acordul administratiei parcului a ciupercilor, plantelor, animalelor si a oricaror esantioane naturale;
- interzicerea taierii, ruperii sau scoaterii din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborati de fenomene naturale;
- nu este permisa aprinderea focului pe teritoriul rezervatiilor;
- organizarea de petreceri sau de manifestari zgomotoase in aer liber este de asemenea interzisa;
- se interzice abandonarea deseurilor de orice fel cu exceptia locurilor special amenajate;
- camparea pe teritoriul rezervatiilor se face numai in locurile special amenajate;
- accesul cainilor in rezervatii este permis doar daca acestia sunt tinuti in lesa;
- este interzisa distrugerea, degradarea sau insusirea panourilor indicatoare sau informative precum si a placilor, stalpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice;

Incalcarea regulilor de vizitare a parcurilor naturale nationale atrage dupa caz raspunderea contraventionala, penala, materiala sau civila conform legislatiei in vigoare.

Daca s-ar urmari ca acest tip de reguli sa fie respectate si s-ar investii si mai multe resurse in acest sens, alaturi de promovarea unor campanii menite sa educe norodul, probabil ca tara noastra ar deveni un loc mult mai agreabil in ce priveste calitatea mediului inconjurator, precum si in ce priveste calitatea umana. 

Tocmai la acest capitol unde ar trebui facuti pasi importanti legislatia este insuficienta iar resursele sunt orientate masiv spre lucruri de o importanta cu mult mai mica.

De asemenea, inainte de a lua o decizie de a va aventura in mijlocul naturii este bine sa va faceti un plan bazat pe o documentatie temeinica astfel ca dumneavoastra sa nu intampinati dificultati care v-ar putea transforma calatoria intr-un chin.

In ce priveste traseele montane este bine sa va interesati de gradul de dificultate pe care acestea il prezinta. Unele trasee sunt marcate cu insemne speciale, altele nu, de aceea este bine sa aveti un ghid alaturi de dumneavoastra. Daca apreciati ca nu sunteti intr-o conditie fizica optima va trebui sa aveti curajul sa refuzati si sa amanati orice propunere in acest sens, intrucat astfel de calatorii se pot intinde pe durata a mai multor ore implicand un anumit grad de efort. Pe astfel de trasee luati la dumneavoastra doar lucrurile absolut necesare si sa nu va incarcati cu tot felul de echipamente pe care probabil nici nu le veti folosi.