Detectarea minciunii

Oricat de incomod ne-am simti trebuie sa recunostem ca aproape zilnic spunem minciuni, fie ca acestea sunt spuse pentru a-i impresiona pe altii, pentru a-i menaja si alinta pe cei dragi, pentru a ne salva dintr-o situatie dificila, pentru ca acestea reprezinta o formula de politete, ori pentru ca pur si simplu simtim ca este de datoria noastra sa mintim.

 

Minciuna este adesea considerata o crima dar cu toate acestea trebuie remarcata puterea ei de a proteja sanatatea psihica si sufleteasca prin ascunderea sau cosmetizarea unor lucruri sau fapte traumatizante. Exista situatii cand am putea spune ca viata fara minciuna nu mai merita sa fie traita.

Prin minciuna si ipocrizie oamenii devin mai populari si mai sociabili. Iti va place mai mult de cineva care te minte frumos si iti gadila ego-ul decat cineva care spune lucruri adevarate si juste dar dureroase sau incomode, pe care ai prefera sa le ignori sau sa le uiti.

Oamenii accepta adesea sa fie mintiti pentru ca astfel se gasesc intr-o situatie mai convenabila decat daca ar trebui sa accepte purul adevar.

Fie ca spune o minciuna pe fata fie ca minte prin omiterea adevarului, un bun politician trebuie neaparat sa fie si un bun mincinos, daca doreste sa aibă succes electoral.

Cel mai adesea  oamenii (in special in Romania) ajung sa voteze acei politicieni care arunca in lupta electorala promisiunile cu substratul cel mai atragator, cu toate ca ulterior castigarii mandatului aceste pretentii se dovedesc a fi imposibil de realizat si de satisfacut.

Cum poti detecta minciuna ?

Intre persoanele apropiate, pentru care se presupune ca exista o legatura sentimentala puternica, detectarea minciunii va fi greu de realizat. Aceasta pentru ca victima simte ca nu poate renunta la increderea pe care o are in celalalt, dar si pentru ca mincinosul o data depistat, cunoscandu-si bine victima, va sti pe viitor ce anume sa evite pentru a nu mai fi detectat, astfel ca se va adapta si perfectiona devenind un mincinos mai bun.

In raport cu minciuna exista trei tipuri de atitudini, respectiv o atitudine increzatoare- cand minciuna nu este pusa la indoliala, o atitudine echilibrata- prin care se incearca sa se discerne adevarul de minciuna  si o atitudine circumspecta- in care toata lumea este suspectata de minciuna.  
 
In ce priveste gesturile ce sunt asociate minciunii trebuie remarcat faptul ca aceleasi gesturi sunt descrise si in cazurile in care persoana se afla intr-o stare confuza ori ceea ce relateaza ii provoaca o emotie puternica. Astfel ca semnele care indica minciuna sunt confundate adesea cu gesturile de neliniste si nervozitate.

Poligraful de exemplu nu face decat sa masoare transpiratia palmelor, ritmul cardiac si frecventa respiratiei ce sunt semnale evidente ale unei stari emotionale puternice. Cu toate acestea exista persoane ce pot sa pacaleasca cu usurinta poligraful, reusind prin antrenament sa-si stapaneasca emotiile.

Gesturile asociate minciunii si emotiilor sunt privirea staruitoare, nervozitatea, surasul, cliseele, pauzele, microexpresiile.

1. Privirea staruitoare. Mincinosii versati folosesc adesea aceasta strategie pentru a convinge victima sa nu se indoiasca de vorbele lor, respectiv acestia isi fixeaza privirea cu staruinta asupra victimei. Acest gest este o adaptare la indicatorul universal pentru depistarea  mincinosilor, respectiv evitarea privirii.

Evitarea privirii este un indiciu de depistare al minciunii ce se poate observa la copii sau la persoanele ce sunt in mod obisnuit sincere. Mincinosii neexperimentati isi evita privirea intrucat se simt mult prea jenati fata de victimele lor, respectiv emotiile lor devin confuze si se simt vinovati. 

2. Nervozitatea apare adeseori in cazurile in care mincinosii simt ca credibilitatea lor in fata victimei incepe sa se clatine sau ca au de a face cu cineva mult prea  circumspect, gata sa-i demaste la cea mai mica greseala.

Aceasta nervozitate se manifesta prin clipitul des, mangaierea parului, atingerea gatului, a nasului, a gurii, frecarea mainilor, scarpinatul in cap sau a urechii sau prin miscari rigide si neobisnuite ale mainilor si picioarelor.

Clipitul des apare atunci cand mincinosii sunt nevoiti sa-si  puna serios la contributie mintea si imaginatia pentru a concepe diverse scenarii sofisticate, pentru care sunt nevoiti sa-si calculeze singuri gradul de impact si credibilitate.

Emotiile difera de la mincinos la mincinos si de la o situatie la alta. De exemplu daca o persoana minte simtind ca face mai degraba o gluma, fata de cazurile in care incearca sa-si ascunda o fapta odioasa sau sa induca pe cineva in eroare facandu-i rau, atunci acesta isi va putea controla mult mai bine emotiile.

Exista insa destule persoane care simt o satisfactie perversa atunci cand reusesc sa-si pacaleasca victima. Pe aceste persoane este bine sa le identificam si sa le evitam, pentru ca cel mai probabil sufera de mitomanie.

3. Surasul este folosit adeseori de mincinosi pentru a-si masca eventualele expresii ale fetei sau acele priviri ce i-ar putea da de gol. Odinioara chinezii erau renumiti pentru politetea exagerata si surasul lor, in timp ce japonezii afisau o mina impasibila si lipsita de expresie. Prin zambet mincinosii devin mai placuti victimelor lor si reusesc sa-si ascunda cu succes propriile sentimente de furie sau de disperare ce ii determina sa minta.

4. Cliseele. Mincinosii pot fi depistati si atunci cand sunt pusi sa dea detalii amanuntite asupra faptelor lor. Acestia nu vor fi capabili sa ofere detaliile necesare si se vor pierde in explicatii sau in diferite metode de evitare a raspunsurilor concrete, cu exceptia cazurilor in care s-au antrenat dinainte si si-au pregatit in mod meticulos minciuna.

Ocolirea raspunsului prin diverse clisee este un instrument adesea folosit de mincinosi, atunci cand sunt nevoiti sa spuna o minciuna prin omisiune sau prin abaterea atentiei asupra altor aspecte.

Un exemplu concret a fost atunci cand unui politician i s-a pus o intrebare legata de cozile mari si furibunde adunate la magazinele ce ofereau produse alimentare la pret redus (oferta), respectiv daca acestea pot fi considerate un indicator al saraciei populatiei, la care respectivul demnitar a raspuns ca nu de mult, la un alt magazin, a fost o “bataie” pentru bormasine ieftine.

O alta modalitate de evitare a adevarului este atunci cand la o intrebare ce asteapta un raspuns simplu de „da” sau „nu” persoana respectiva incepe sa se piarda in diverse explicatii complicate la finalul carora ajunge sa abordeze, la randul ei, subiecte cu totul diferite.

5.Pauzele sunt indicatori ai minciunii. In timpul relatarii mincinosul are nevoie de pauze atat pentru a-si evalua efectul minciunii produs asupra victimei cat si pentru a-si concepe si adapta minciuna in functie de intrebarile acesteia. De asemenea mincinosii cauta sa foloseasca in fraze cat mai putine cuvinte, fiind mult mai prudenti in exprimarea lor.

6.Microexpresiile sunt expresii faciale ce „stralucesc” pe fata unei persoane pentru o fractiune de secunda si care dezvaluie adevaratele emotii de sub fatada. In tehnicile de interogare ale politiei se folosesc adesea filmarile si redarea ulterioara cadru cu cadru a celui interogat pentru a se descoperii aceste microexpresii.