Desi exista in prezent mai multe tipuri de tratamente
fungicive, totusi specialistii avertizeaza asupra faptului ca Phytophthora infestans incepe sa devina
din ce in ce mai rezistenta in fata eforturilor de eradicare, respectiv fata de substantele chimice folosite in prezent.
Intre anii 1845 -1849 Irlanda a fost grav afectata de
scaderea drastica a productiei culturilor de cartofi, ce au fost distruse de
mana cartofului, denumita stiintific Phytophthora infestans.
O mare parte din taranimea irlandeza a suferit de
foamete in acele vremuri, mai ales pentru ca pe pamanturile lor se samanau in
cea mai mare parte doar culturi de cartofi (se pare ca orice altceva nu dadea
randamentul potrivit), si asta pentru ca
aceasta leguma nu este atat de pretentioasa la cultivare, respectiv nu are nevoie de
foarte multa apa, iar solul necesar plantarii poate fi usor nisipos si nu
foarte bogat in nutrienti.
Perioada respectiva este cunoscuta ca „Marea Foamete
Irlandeza” sau „Foametea cartofilor” si este considerata a fi un moment de
grele incercari pentru poporul irlandez si de cotitura a destinului intregii
natiuni (in acea perioada Irlanda era o provincie a Regatului Unit al Marii
Britanii).
In prezent nu prea mai exista tari cu o agricultura bazata exclusiv pe monocultura,
respectiv pe cartofi.
Insa chiar si asa revenirea unei catastrofe asupra
culturilor de cartofi, echivalente cu cea din perioada mai sus mentionata, ar
provoca o uriasa inflatie asupra produselor agricole, tinand cont si de faptul
ca „Phytophthora infestans” nu afecteaza doar cartofii ci si tomatele, ardeiul,
tutunul, precum si asupra produselor de origine animala, intrucat aceasta
leguma este cultivata si pentru a hrani animalele.
Phytophthora infestans este o ciuperca
parazitara ce provoaca o boala denumita si „mana cartofilor”, atacand planta si
provocand infectii atat asupra frunzelor si tulpinii cat si asupra tuberculilor.
Mai mult decat atat boala are o capacitate de raspandire foarte rapida intre
culturi si cu consecinte spectaculos de devastatore.
Rezistenta ciupercii se pare ca este determinata de
adaptarea la schimbarile climatice, iar mare parte din tratamente au inceput sa
scada in eficacitate, desi in trecut s-au dovedit a fi potrivite.
Foarte multe din fungicivele cunoscute ca fiind
eficiente au fost retrase de pe piata, intrucat s-a considerat ca nu sunt
suficient de sigure pentru sanatatea oamenilor si a animalelor.
O solutie pe care au propus-o specialistii americani
este aceea a cartofului modificat genetic, respectiv fabricarea unei noi specii
de plante capabile sa lupte si sa invinga boala, fara sa mai fie nevoie de aplicarea
tratamentelor cu diverse substante.
Insa in prezent se poarta o campanie acerba impotriva
produselor modificate genetic si doar tarile foarte sarace sunt dispuse sa
accepte, fara restrictii drastice, cultivarea plantelor fabricate in laborator,
facand aceste compromisuri pentru a putea hrani o populatie amenintata in permanenta
de foamete.
La noi in tara cartoful este considerat un aliment
vital si relativ ieftin, facand parte din meniul zilnic a celor mai multi
dintre cetateni.
Desi
amenintarea se raporteaza la nivel mondial, este clar insa ca cele mai grave
consecinte vor fi suportate de acele tari a caror economie schioapata deja ca
urmare a recesiunilor.
Poate ca este momentul sa-mi fac niste provizii serioase de cartofi? Sau trecem cu totii pe faina de malai, ieftina, buna, traditionala si nemodificata genetic?
RăspundețiȘtergere